Sari la cuprins

Sănătatea

15 fapte cu sursă · 2 personaje · actualizat la

Adevăruri dure

  1. Speranța de viață a ajuns la 76,6 ani în 2024, cu 5,1 ani sub media UE; bărbații trăiau în medie 72,8 ani, iar femeile 80,4 ani. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 2 (date Eurostat, demo_mlexpec)
  2. Bolile cardiovasculare au provocat 56% din decesele înregistrate în 2022, iar cancerul încă 17%. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 2 (date Eurostat, hlth_cd_aro)
  3. 29% din decesele din 2021 au fost atribuite factorilor de risc comportamentali, iar poluarea aerului cu ozon și PM2,5 a adăugat 6% din mortalitatea totală. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 5 (estimări IHME)
  4. Ponderea adolescenților de 15 ani supraponderali sau obezi aproape s-a dublat, de la 14% în 2010 la 26% în 2022, a treia cea mai mare valoare din UE. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 6
  5. Cheltuielile de sănătate au fost de 1.800 EUR pe locuitor în 2023, față de 3.832 EUR media UE; România a alocat sănătății 5,8% din PIB, față de 10,0% în UE. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 7 (OECD Data Explorer, DF_SHA; Eurostat, demo_gind)
  6. Doar 89% din populație era acoperită de asigurarea socială de sănătate în 2024, cea mai mică proporție dintre țările UE. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 6
  7. Plățile directe din buzunar au reprezentat 23% din cheltuielile totale de sănătate în 2023, față de 16% media UE; aproape 60% din acești bani s-au dus pe produse farmaceutice. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 14 (OECD Data Explorer, DF_SHA)
  8. Îngrijirea spitalicească a absorbit 41% din cheltuielile de sănătate în 2023, a doua cea mai mare pondere din UE, în timp ce îngrijirea ambulatorie a primit 20%, a doua cea mai mică pondere. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 7–8 (OECD Data Explorer, DF_SHA)
  9. România avea 3,7 medici și 8,2 asistenți medicali la 1.000 de locuitori în 2023, sub mediile UE de 4,3 și, respectiv, 8,5. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 7–8
  10. Mortalitatea prevenibilă a fost de 304 decese la 100.000 de locuitori în 2022, a treia cea mai mare din UE; mortalitatea tratabilă a fost de 215 la 100.000, cea mai mare din UE. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 9–10 (Eurostat, hlth_cd_apr)
  11. Doar 66% dintre copiii sub un an primiseră prima doză de vaccin antirujeolic în 2024, cea mai mică rată din UE; între 1 august 2024 și 31 iulie 2025, România a concentrat 67% din cazurile de rujeolă raportate în UE. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 9–10 (OMS/UNICEF și ECDC)
  12. Mai puțin de 10% dintre persoanele eligibile declaraseră în 2019 că făcuseră screening pentru cancer mamar sau colorectal în ultimii doi ani, față de mediile programului UE de 56% și 44%. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 11
  13. În 2024, 6% dintre românii care aveau nevoie de îngrijiri medicale au raportat nevoi nesatisfăcute din cauza costului, distanței sau timpului de așteptare; pentru îngrijirea dentară, rata a fost 16%. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 1 și 14 (Eurostat, hlth_silc_08b)
  14. 9% dintre români au declarat în 2023 că au făcut o plată suplimentară, au oferit un cadou de valoare personalului medical ori au donat unui spital — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 14 (Eurobarometru)
  15. România avea 7,3 paturi de spital la 1.000 de locuitori în 2023, a treia cea mai mare rată din UE, deși numai 10% din cheltuielile de sănătate fuseseră alocate asistenței medicale primare în 2022, a treia cea mai mică pondere din UE. — OECD/European Observatory/Comisia Europeană, „Profilul de țară din 2025 în ceea ce privește sănătatea: România”, p. 14 și 16

Personaje recurente

  1. Cseke Attila Zoltán — Ministerul Sănătății, pagina oficială „Conducere”, 2026
  2. Horațiu-Remus Moldovan — CNAS, pagina oficială „Conducerea CNAS”, 2026

Faptele perimate se taie, nu se șterg.